top of page
Poza scriitoruluiVocea Banatului

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. Semnificație, tradiții și obiceiuri

Vinerea Mare este ziua în care se pomenesc sfintele, mântuitoarele si înfricoșătoarele Patimi ale Domnului. Sărbătoarea are mai multe denumiri, Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă.

Este ultima vineri înainte de Paște, ziua în care Iisus a pătimit și a fost răstignit. De asemnenea, în această zi mulți credincioși țin post negru.

Potrivit credinței creștine, în această zi Mântuitorul a fost răstignit și a murit pentru mântuirea oamenilor, pentru eliberarea acestora de sub jugul strămoșesc. Ziua este una aliturgică, adică una în care Sfânta Liturghie nu se oficiază.

Jertfa nesângeroasă a lui Hristos, în forma pâinii și a vinului, este reprezentată de Liturghie. Nu pot fi aduse în aceeași zi cele două jertfe. Se oficializează denia Prohodului Domnului, iar în mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf, pe sub care toți credincioșii trec.

Potrivit Evangheliilor, după ce a fost condamnat la moarte, Iisus și-a cărat crucea în spate până pe Dealul Golgota. El a fost răstignit de cruce, pironit la mâni și picioare, alături de doi tâlhari. Pe respectiva cruce era scris I.N.R.I. = Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum (Iisus Nazarineanul Regele Iudeilor Evreii), iar soldații romani și evreii Îl batjocoreau.

Lângă Mântuitor au fost Fecioara Maria, mama Sa, Maria Magdalena și ucenicul său Ioan. În momentul în care Iisus a murit pământul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat, mormintele s-au deschis, trupurile multor drepți au înviat și catapeteasma templului s-a rupt în două.

Zilei i se mai spune Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă deoarece credincioșii obișnuiesc să țină post negru. Potrivit tradiției, cei ce țin post negru vor fi feriți de boli și necazuri tot anul.

În biserici se cântă Prohodul Domnului și, tot soborul, înconjoară de trei ori biserica, cu Sfântul Epitaf, care este apoi așezat pe masa din mijlocul bisericii, iar credincioșii trebuie să treacă pe sub el. Preoții împart flori, fiind considerate tămăduitoare.

Oamenii pleacă acasă cu lumânările aprinse, ca morții să afle și ei de sărbători. Odată ajunși , aceștia încojoară de trei ori locuința cu lumnările aprinse și fac o cruce mare la intrarea în locuință.

Se spune că, dacă plouă în această zi, anul va fi unul mănos. Dacă nu plouă, nu vor fi roade. Unii oamenii se scufundă de trei ori în apă rece, pentru a fi sănătoși tot anul.

În Vinerea Mare gospodinele nu umple borșul, ca să nu se scalde Necuratul în el. Nu au voie că coacă, pentru a nu arde mâinile Maicii Domnului. Femeile nu cos, pentru a nu orbi. Nu țes, nu torc și nu spală, pentru a nu o mânia pe Sfânta Vineri.

Credincioșii nu mănâncă urzici în această zi, pentru că Iisus a fost bătut cu asemenea plante și nici oțetul nu se consumă, pentru că buzele Mântuitorului au fost umezite cu oțet. În unele zone se dă cu tămâie în case, pentru a le feri de necazuri, dăunători și animale sălbatice sau boli. Copiii adună flori și le duc la biserică. Cei morții nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă.

0 afișări0 comentarii

Commenti


bottom of page