O „pandemie tăcută” pentru care UE nu este pregătită

„Sănătatea mintală este o pandemie tăcută”, a declarat eurodeputata irlandeză de centru-dreapta Maria Walsh, care conduce mai multe inițiative parlamentare privind sectorul medical, argumentând că UE trebuie să aibă o strategie implementată în „săptămâni, nu în ani”.

Lucrul de acasă, în timpul pandemiei, a sunat grozav la început, dar s-a dovedit a fi un coșmar. Izolarea și problemele din ce în ce mai complexe care trebuiau rezolvate au dus la epuizare.

Burnout-ul este în creștere în Europa, inclusiv pentru lucrătorii reveniți la birouri.Peste patru din zece angajați (44%) din UE spun că stresul lor la locul de muncă a crescut ca urmare a pandemiei de Covid-19.

Aproape jumătate dintre respondenți, 46 la sută, au declarat că sunt expuși unei presiuni severe de timp sau suprasolicitarii de muncă, iar 30% au raportat cel puțin o problemă de sănătate, cum ar fi oboseala, durerile de cap, și probleme musculare.

Alți factori care induc stresul includ comunicarea sau cooperarea deficitară în cadrul organizației și lipsa de control asupra ritmului sau proceselor la locul de muncă.

Mai mult decât stresul intens, sindromul de burnout asociază modificari afective si cognitive, provoacă depersonalizare și o stare de epuizare coplesitoare. Persoanele aflate în burnout își pierd total motivația si energia.

Burnout-ul este recunoscut oficial de Organizatia Mondiala a Sănătații ca sindrom profesional asociat cu cresterea riscului de hipertensiune arteriala, alte boli cardiovasculare, depresie si sinucidere.

Dezechilibrele dintre beneficiile dorite ale angajaților și recompensele reale sporesc, de asemenea, probabilitatea de burnout.

O rezoluție recentă a Parlamentului European, elaborată de Walsh, a cerut Comisiei Europene să „stabilească mecanisme” pentru prevenirea anxietății, a depresiei și a epuizării la locul de muncă, îndemnând la recunoașterea acestora ca boli profesionale.

În general, se estimează că, în toate statele membre ale UE, costurile legate de sănătatea mintală reprezintă mai mult de patru procente din PIB, iar costul depresiei legate de muncă a fost estimat la 620 de miliarde de euro pe an.

În plus, asistența medicală din mai multe țări UE suferă de lipsă de personal, ceea ce creează anxietate pentru angajații din acest sector.

Există mult mai multă muncă sezonieră și temporară, ceea ce se adaugă la sentimentul de nesiguranță în ceea ce privește veniturile și așteptările în carieră, crescând nivelul de stres al oamenilor.

În ciuda faptului că problemele de sănătate mintală legate de locul de muncă sunt în creștere, acestea sunt încă un tabu al societății, văzute ca o problemă personală, mai degrabă decât una sistemică.