Jocurile foamei.Cât de gravă va fi criza alimentară globală?

Chiar  înainte ca acordul privind cerealele încheiat între Kiev și Moscova, mediat de ONU, să primească undă verde săptămâna trecută pentru ca transporturile să părăsească porturile ucrainene de la Marea Neagră, prețurile grânelor au scăzut.

Teama de recesiune, o recoltă excelentă în Rusia și speranțele de revigorare a fluxurilor comerciale cu cereale au împins prețurile mai jos.

Dar scăderea prețurilor nu înseamnă că s-a încheiat criza alimentară, notează Financial Times. Războiul din Ucraina este doar una dintre multitudinea de probleme care ar putea susține rate mai mari ale foametei pentru mulți ani de acum încolo.

Conflictul a apărut într-un moment în care prețurile la alimente erau deja canalizate în sus de o serie de factori – în principal secete care afectau principalele țări producătoare de culturi și lanțuri de aprovizionare care se confruntau cu efectele reziduale ale pandemiei.

„Ceea ce diferențiază această criză alimentară globală de situațiile similare anterioare este că există mai multe cauze majore în spatele ei”, spune Cary Fowler, trimisul special al SUA pentru securitatea alimentară. “Adevăratul impact al acestei combinații de factori va deveni evident abia anul viitor”.

Cu porturile Ucrainei blocate și capacitatea pe rute alternative limitată, volumele de export sunt în scădere semnificativă. În iunie, țara a exportat puțin sub un milion de tone de grâu, porumb și orz, cu 40% mai puțin decât în ​​aceeași lună din 2021.

Până acum, principala preocupare în privința alimentelor a fost aprovizionarea cu cereale, în special grâul și uleiurile vegetale din care Ucraina este un mare exportator. Dar unii analiști sunt îngrijorați de prețul orezului, piatra de temelie a dietelor din întreaga Asie.

Pentru moment, există niveluri ridicate ale stocurilor în principalele țări producătoare, cum ar fi India, Thailanda și Vietnam. Cu toate acestea, există temeri cu privire la restricțiile la export, în cazul în care costul ridicat al grâului determină mai mulți consumatori să se orienteze către orez ca substitut.

Doar aproximativ 10% din producția mondială totală de cereale este exportată, astfel încât o restricție din partea unui exportator poate avea un impact foarte mare asupra prețurilor internaționale.

Insecuritatea alimentară, niveluri record

Cu mult înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, insecuritatea alimentară era la niveluri record. Din cauza pandemiei, a secetelor și a altor conflicte regionale, peste 700 de milioane de oameni au murit de foame în 2021, cel mai mare număr din 2006, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură(FAO).

FAO estimează că războiul din Ucraina va crește numărul persoanelor subnutrite cu până la 13 milioane în acest an și cu alte 17 milioane în 2023.

Potrivit Băncii Mondiale, pentru fiecare creștere de un punct procentual al prețurilor la alimente, se așteaptă ca alte 10 milioane de persoane să cadă în sărăcie extremă.

Și chiar dacă războiul s-ar încheia mâine, infrastructura agricolă și portuară a Ucrainei trebuie reconstruită, iar apele din largul coastelor sale trebuie să fie deminate. Este posibil ca fermierii țării să nu poată sau să nu dorească să se întoarcă să lucreze pe pământurile lor.

“Diversificarea surselor de import în țările care depindeau de Ucraina pentru cereale și uleiuri vegetale înseamnă că prețurile vor rămâne ridicate pentru mai mult timp. Consumatorii trebuie să se obișnuiască cu mâncare scumpă.Sistemul global de comerț nu va reveni la normal în curând”, avertizează Laura Wellesley, cercetător senior la Chatham House.