Guvernul anunță economia economiilor. Se trece la folosirea produselor și pieselor second-hand

Strategia națională pentru economia circulară, solicitată de UE și adoptată ieri de Guvern, anunță o schimbare radicală a definiției economisirii. Pentru a reduce consumul materiilor prime și deșeurile, noua directivă este refolosirea produselor și utilizarea pe scară largă a pieselor și componentelor second-hand. De exemplu, autoturismele nu mai trebuie înlocuite cu altele noi, pentru a reduce popularea, ci trebuie reparate cu piese uzate.

Hainele trebuie reutilizate și reparate, durata de viață a mașinilor trebuie prelungită prin reparații și utilizarea de piese second-hand, iar deșeurile din plastic trebuie reutilizate. Cam aceasta este, pe scurt, noua strategie pentru economia circulară a UE, adoptată și de Guvernul României, pentru economisirea materiilor prime și pentru reducerea deșeurilor. Însă, aproape în toate domeniile, românii sunt campioni în reutilizarea lucrurilor, contribuind și cel mai puțin la generarea de deșeuri, evident, din cauza sărăciei în care se zbat. Tranziția către o economie circulară cuprinde înlocuirea materiilor prime sau a produselor noi cu materiale secundare și produse sau piese second-hand, reparate sau recondiționate, încetinirea fluxurilor de material prin prelungirea duratei de viață a produselor prin proiectare, întreținere și reparații mai bune, precum și reducerea fluxurilor de material prin utilizarea a mai puține resurse pe produs sau utilizarea a mai puține produse pentru a furniza același serviciu societății. ”România și Europa, în general, sunt extrem de dependente de importurile de materii prime. Acest lucru le face vulnerabile în fața tensiunilor geopolitice, care au un impact asupra prețurilor și a aprovizionării cu materii prime în viitor. China este principalul furnizor a 15 din cele 25 de materii prime critice ale UE, ceea ce înseamnă că UE depinde în mare măsură de exporturile Chinei. Potrivit unui raport al Joint Research Center, balanța comercială a materiilor prime din România în 2018 a fost negativă, incluzând minerale, metale, piatră și sticlă. În 2019, România a importat din străinătate 92% din intrările de minereuri metalice și 54% din intrările de materiale energetice fosile”, se arată în strategie.

Care sunt soluțiile?

Pentru economia circulară, soluțiile în agricultură sunt utilizarea în cascadă a biomasei, creșterea utilizării îngrășămintelor bio, a compostului, sprijinirea inițiativelor privind sursele alternative de proteine (n.r. creșterea greierilor), reglementarea reutilizării apei/apă uzată în agricultură și optimizarea extracției apei și maximizarea reutilizării acesteia. În industria constructoare de mașini, proiectarea se va face în vederea dezasamblării, fiind încurajate reparațiile, recondiționările și reciclările, urmărindu-se, totodată, creșterea ponderii materialelor reciclate. În sectorul auto, strategia prevede o creștere a utilizării de piese reciclate și investiții în ateliere de reparații, iar în construcții se vor recupera și reutiliza materialele rezultate din demolări. În domeniul textilelor, economia circulară va însemna promovarea reparării și reutilizării hainelor, iar echipamentele electrice și produsele electronice vor fi și ele reparate și reutilizate. Consumul de apă plată îmbuteliată va fi descurajat, fiind pronovat, în schimb, consumul de apă de la robinet. Directiva revizuită privind apa potabilă din 2021/111, care va trebui să fie încorporată în reglementările românești, prevede măsuri menite să promoveze consumul de apă de la robinet, cum ar fi furnizarea gratuită de apă în administrațiile publice și în clădirile publice sau, în mod gratuit sau contra unei taxe de serviciu reduse, pentru clienții din restaurante, cantine și servicii de catering.

Bunuri la comun

O altă direcție a strategiei este încurajarea închirierii bunurilor, precum și folosirea unui bun de către mai mulți oameni. ”Schema de partajare este un model de consum sustenabil în care doi sau mai mulți consumatori sunt coproprietari sau închiriază un bun și îl folosesc în momente alternative, permițând astfel accesul temporar la bunuri sub-utilizate sau nefolosite. Avantajul unor astfel de scheme este că producția și utilizarea resurselor se limitează la consumul real, fiind astfel evitate supraproducția și risipa”, se mai precizează în strategia Guvernului.