Cifrele care spun tot/ Ce arată datele despre puterea de cumpărare în România

Faptul că mulți români, îndeosebi pensionarii cu venituri reduse, își drămuiesc de la lună la lună veniturile, pentru a-și putea plăti atât facturile, cât și medicamentele de care au nevoie, dar și pentru a le rămâne bani de mâncare e știut. Și nu de ieri, de azi. La început de 2023 s-a aflat cum arată datele despre puterea de cumpărare în România, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene (UE), la nivelul anului 2021. 

Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2021 în România, fiind cu 45% mai mic decât media UE, urmată de Bulgaria (44% sub media UE) și Polonia (40% sub media UE), anunță vineri, 20 ianuarie, Institutul Național de Statistică (INS), într-un comunicat.

În anul 2021, în rândul statelor membre ale UE, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Irlanda (44% peste media UE), pe locurile urmâtoare figurând Danemarca (43% peste media UE), Luxemburg (36% peste media UE) și Suedia (30% peste media UE).

Indicii nivelului prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii

„Potrivit Comunicatului Eurostat*), România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa “Alimente și băuturi nealcoolice” (70%), iar la polul opus se află Luxemburg având cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru această grupă de produse (125%).

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (65%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (77%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (36%), urmată de Polonia, pentru grupele “Băuturi alcoolice și tutun” (72%) și „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (38%)”, se menționează în comunicatul INS.

Conform sursei citate, Danemarca figurează cu cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%), în timp ce Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice și tutun” (208%) și respectiv „Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (194%).

România, cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa “Recreere și cultură”

INS anunță că România are cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa “Recreere și cultură” (63%) dintre țările UE, precum și pentru grupa “Transport” (69%), alături de Bulgaria.

„Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la articolele de mobilier și echipamente de uz casnic (68%), precum și la serviciile de cazare și restaurante (46%). Luxemburg are cel mai mare nivel al prețurilor pentru “Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (126%) dintre statele membre. În ceea ce privește grupa “Transport”, Danemarca și Suedia sunt cele mai scumpe țări din UE (128%). Danemarca se detașează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă țară la grupa “Recreere și cultură “(141%) și la serviciile de cazare și restaurante (154%)”, conform comunicatului INS remis vineri.

Indicii calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare

Ce indică indicii de volum ai Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor calculați pe baza Parității Puterii de Cumpărare (PCC)?

„România, împreună cu alte cinci state membre (Polonia, Portugalia,Ungaria, Letonia și Croația), înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, ce se situează în intervalul 70% – 80% față de media Uniunii Europene. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2021, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 43% sub media UE.

Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 168%. Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere mare în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă”, potrivit comunicării INS.

Sursa: national.ro