ANALIZĂ “Cod roșu pentru umanitate” în privința încălzirii globale. Cum stă România la capitolul pol

Ultimul raport al experţilor ONU însărcinați cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), reprezintă unul dintre cele mai puternice avertismente lansate vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în încălzirea globală. Potrivit experţilor ONU în domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

“Cod roșu pentru umanitate”

Raportul intitulat “Cod roșu pentru umanitate”, are în vedere cauzele și efectele pe care le au schimbările climatice. Experții atrag atenția că incendiile, inundațiile și vremea extremă, fenomene observate în întreaga lume în ultimele luni, reprezintă doar o mică parte din ce s-ar putea întâmpla constant în viitorul apropiat, pe fondul încălzirii globale. Descriind raportul drept „cod roșu pentru umanitate”, secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut încetarea utilizării cărbunelui și a altor combustibili fosili foarte poluanți.

Raportul notează că până în 2040, temperatura medie globală va crește cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile 1850-1900. Potrivit experților în climă, Arctica va fi probabil lipsită de gheață în septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050, în toate scenariile evaluate. Totodată, evenimentele extreme ale nivelului mării care au avut loc o dată pe secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în mai mult de jumătate din amplasamentele de mareometrie până în 2100. Nu în ultimul rând, incendiile se vor înmulți în tot mai multe regiuni ale lumii.

România, în topul statelor poluante

În ciuda faptului că politicienilor din țară le place să vorbească ocazional despre climă și mediu, fiind un subiect care atrage atenția publicului, România stă foarte prost la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește poluarea. Alături de Bulgaria și Polonia, țara noastră este în topul poluării aerului în zonele urbane din UE.

Potrivit datelor Eurostat, valorile au ajuns la 12,6 ľg/m3 (micrograme pe metrul cub) în 2019, de la 25 ľg/m3 în 2015, continuând să fie peste nivelul recomandat de OMS, de 10ľg/m3. Astfel, cea mai mare medie anuală a concentraţiei de particule fine (PM2,5) se regăseşte în zonele urbane din Bulgaria (19,6 ľg/m3), Polonia (19,3 ľg/m3) şi România (16,4 ľg/m3).

La fel de interesant de notat e că, potrivit Agenției Europeane de Mediu, peste 400.000 de persoane mor anual în Uniunea Europeană ca urmare a poluării aerului. Cea mai gravă situație din UE s-ar înregistra în România, unde fiecare al cincilea deces ar putea fi pus pe seama factorilor de mediu. La polul opus se află Danemarca și Suedia, unde doar un deces din 10 ar fi atribuit poluării mediului.

În tot acest timp, politicienii din țară fac prea puține lucruri pentru a promova trecerea la industrii alternative, mai puțin poluante. România trebuie să se alinieze la condițiile impuse de Pactul Ecologic European și să își convertească forța de muncă angrenată în industrii poluatoare precum extracția de cărbune, în forță de muncă capabilă să lucreze în industrii alternative, mai puțin poluante. Asta înseamnă o trecere treptată de pildă la energie electrică generată de centrale eoliene, panouri solare sau hidrocentrale. Doar că în țara noastră, deși politicienii sunt, în principiu de acord cu necesitatea înlocuirii industriilor poluante cu altele verzi, nimeni nu face prea multe în această direcție.

Avertismentul experților ONU ar trebui citit cu mare atenție și de autoritățile din România. Aceștia ar trebui să înțeleagă faptul că lumea încearcă să se miște într-o direcție mai ecologică, iar cine nu se va adapta la această trecere, va rămâne definitiv în urmă. Consecințele pentru această rămânere în urmă ar putea fi grave.